Scott Frey, președintele neuroștiinței cognitive la departamentul de științe psihologice de la Universitatea din Missouri, unde a fost dezvoltat studiul, a explicat că există zone specifice în creier pentru fiecare parte a corpului. „Când o persoană atinge ceva cu mâna dreaptă, zona specifică a mâinii din partea stângă a creierului se aprinde. O reacție similară, dar opusă, se întâmplă cu mâna stângă. Dar când cineva își pierde mâna, descoperim că cele două „zone ale mâinii” ale creierului - stânga și dreapta - se angajează în mâna sănătoasă rămasă. Acesta este un exemplu impresionant de reorganizare funcțională sau plasticitate a creierului uman ”, a exemplificat el.
Studiul a fost dezvoltat de cercetătorii care au folosit imagistica prin rezonanță magnetică funcțională pentru a scana creierul a 48 de persoane - 19 și-au pierdut mâinile. Au creat un sistem bazat pe aer, controlat de computer, pentru a oferi o atingere ușoară asupra mâinilor și feței. Analizând rezultatele, cercetătorii au observat că atunci când creierul este lipsit de informații de la o mână dispărută, acesta își rearanjează automat harta neurală și redirecționează funcțiile către mâna rămasă.
Oamenii de știință studiază creierul pentru a ajuta la dezvoltarea protetică
Descoperirea, a subliniat Frey, poate ajuta medicii și oamenii de știință să înțeleagă mai bine mecanismele ascunse legate de plasticitatea creierului atunci când apare vătămarea traumatică, ca în cazul veteranilor de război care suferă răni grave pe câmpul de luptă.„Ne putem gândi la zonele creierului care ne procesează senzațiile corpului ca fiind organizate ca o hartă cu teritorii separate, dedicate regiunilor specifice ale corpului, cum ar fi mâinile, fața sau picioarele”, subliniază el, care conduce și Laboratorul de Neuroștiință. reabilitare.
Frey a spus că de multă vreme se știe că leziunile precum amputațiile modifică organizarea hărții creierului, astfel încât în cazul pierderii unui membre, de exemplu, funcțiile sunt parțial ocupate de vecinii de pe hartă, ceea ce ar fi o formă de plasticitate a creierului. „Această lucrare demonstrează că această plasticitate apare și pe distanțe mari între emisfera stângă și cea dreaptă a creierului”, a adăugat el.
Alte lucrări sunt acum în curs pentru a determina dacă aceste modificări afectează modul în care amputatii simt senzația și modul în care această schimbare ar avea loc. Unul dintre obiectivele cercetătorilor este acela că rezultatele pot ajuta la dezvoltarea protezelor care pot oferi utilizatorilor experiența tactilă.
